Chiuind in fantana – Carmen Catalina Alexa

Veti parcurge, cu nerabdare va asigur, unul dintre cele mai minunate arpegii de doina a copilariei si adolescentei romanesti, fara ifose ieftine si fara incercari de impresionare. Vadit, Catalina, careia tatal ii alege cu greu numele si-i adauga un Carmen, iar preotul botezator, lamurit ca numele ei, doua, nu au rezonanta de sinaxar, i-a adaugat, la scufundarea intreita a Botezului, pe cel de Gabriela, oarecum profetic la ce bunevestiri aduce minunatul sau sirag de texte, e una dintre noi, care izbucneste scrisului din nevoia de a nu uita. Cartea ei e un exercitiu de memorie cum rar descoperi in firea scriiturii de astazi, o minunata diagnoza a unei lumi ce a trecut din viata in Inviere. Direct si definitiv. Luati aminte la povestea tabloului bunicilor sai, cititi atenti la povestea Stanesei – tiganca doica, cu sanul negru si lapte alb, la remarcabila descriere a Cimitirului, cu cea mai imprevizibila amintire. n […] De aceea cred eu, nespecialistul, ca avem de a face cu o carte de invieri repetate, nicidecum aduceri aminte. Ca oamenii din cartea aceasta devin, pe rand, bunicii si tusele tale, parintii tai, ca Matusa Sofia cea din Camasuicile de ingeri e parte din lumina fiecarei Matusi adevarate. – Pr. Constantin Necula