Femeia alba rezimata de arbore – Ion Vinea

Ora Orelor n n Ora de bucurie, salbateca ora n a delirului, a horelor desantate n ora clopotelor dezlantuite n in uragan de metal peste cetatea desfranata n peste lumea iesita din minti, pe strazile ticsite n izbucnita in vesnica bucurie n ora steagurilor zbatandu-se in vijelia de azur n ora plina de vestea de pomina n ora statuilor trezite din somnul lor de bronz si granit n ora care va sparge tacerea n ora care pravale pietrele mormintelor n ora care zguduie portile de fier n ora care desfunda hrubele suferintei n ora vartejului si aripilor si uralelor n ora luminilor, a faclelor, a armelor n ora izbanda si uitare n ora de urlete, ora de cantece, ora marilor focuri, n ora de majestate n sora solemna de mars fara tinta, ora fara de rost n cand totul va fi fost sfarsit, ora de libertate n ora setii indestulate n vine fara de gres.