Imn tandru pentru dragoste, libertate si distrugere – Andrei Velea

carpe diem / poemul perdelei n n era un seism, dar fara ca nicio placa tectonica sa danseze un tsunami, fara ca luciul apei sa fie tulburat de vreo gaza venea, tot venea, venea o rasturnare de guvern cand toti cetatenii se tolaneau ghiftuiti de bunastare un fel de banditism universal cu pene de pasari in loc de pistoale anarhism al frunzelor care cadeau rebele imbratisand toamna venea, tot venea, venea o voce desenata pe un perete scorojit canta carpe diem un difuzor te invita sa fii tu insuti pe un televizor subtire cat o foaie de tigara un chip incert turuia ceva despre dezvoltarea personala venea, tot venea, venea tunet cand ploile s-au prabusit pe marte linia orizontului facuta siret uitat prin hol alandala mintea mea visa un fel de filosofii imbatabile, rezolva ecuatiile firii umane