Lacrima templului – Ioan Vintila Fintis

cel care carmuieste lumina n stralucitor s-a indumnezeit toiagul n atunci cand apa s-a atins de el n peste valuri pod a devenit cuvantul n bratul profetului a inceput sa cante n asa cum s-a spus mai inainte n toate se fac si se desfac n doar prin vointa credintei n faraonul a ingenuncheat n in fata celui care carmuieste lumina n nu va trece muntii razand n si dansand cu naframe albastre n in templu uneori n se clatina lacrima n chipul devine n o utopie a misterelor n vino sa te imbratisez cu pasari.