Poezii – Mihai Eminescu

A vorbi de poet este ca si cum ai striga intr-o pestera vasta… n Nu poate sa ajunga vorba pana la el, fara sa-i supere tacerea. Numai graiul coardelor ar putea sa povesteasca pe harpa, si sa legene, din departare, delicata lui singurateca slava. n In toate veciile strabatute de atletii si biciclistii filosofiei el isi are vecia lui deosebita, inchisa. Trebuie vorbit pe soptite… n Intr-un fel, Eminescu e sfantul preacurat al ghersului romanesc. Din tumultul dramatic al vietii lui s-a ales un Crucificat. n Pentru pietatea noastra depasita, dimensiunile lui trec peste noi, sus si peste vazduhuri. n Fiind foarte roman, Eminescu e universal. Asta o stie oricine citeste: cu parere de rau ca lacasul limbilor nu poate fi descuiat cu cheile straine. n S-au facut multe incercari onest didactice de transpunere a poetului, unele poate, se spune, mai izbutite; dar Eminescu nu este el decat in romaneste. – TUDOR ARGHEZI n n