Prima dragoste e totdeauna ultima – Nicolae Dabija

Prima dragoste e totdeauna ultima. Nuvele n n – Iubim o singura data in viata: prima oara. Celelalte iubiri vor veni ca o completare a celei dintai. Tot pe prima ta dragoste o vei cauta si-n celelalte iubiri, pe care le vei mai intalni sau pe care ti le vei imagina. O vei visa mereu, vei fi condamnat sa dai intruna de ea, chiar daca ti se va parea ca ai gasit o alta faptura pe care s-o iubesti la fel de mult sau – ademeniri, amagiri, nazariri! – si mai mult. Daca acel sentiment dintai a fost unul adevarat, nu-ti mai revii niciodata. n – Predestinul? n – Se poate spune si asa. Ti se intampla sa faci cunostinta cu o persoana pe care iti dai – paradoxal – seama ca ai iubit-o cu mult mai inainte de a o sti, ca ai asteptat-o toata viata, ca ti s-a aratat in vise anterioare clipei cand vi s-au intersectat destinele, fara sa realizezi prea bine, de fapt, ca ai zarit in privirile, in zambetele, in soaptele acesteia doar fragmente, urme, scanteieri din tot ce inseamna pentru tine ea, prima si unica ta iubire. n – De ce? n – Pentru ca prima dragoste e de la Dumnezeu, e darul pe care Cel de Sus ti-l face o data in viata, o singura oara si pentru totdeauna, pe cand celelalte iubiri, care te vor gasi sau pe care le vei gasi, vor veni de la tine, de la ceilalti…