Singuratatea nobletele ei – Petre Stoica

Emil Brumaru e unul dintre putinii poeti care-ti dau certitudinea ca sunt mari inca de la debut. De mai bine de patruzeci de ani incoace, scrie poeme extraordinare, pentru care-l admir si il invidiez cu patima. Si totusi, celebritatea extraliterara (singura celebritate reala, in fond) si-a castigat-o abia in ultimii zece-cincisprezece ani, odata cu poemele „pornolirice” din Plai cu boi si cu volumul Infernala Comedie (2005), florilegiu care a cules o mare parte dintre aceste flori lirice cu organe hipersexualizate. Explicite si ca limbaj, si ca tema, poemele au vulnerat sensibilitatile mai romantioase, incantandu-le dimpotriva pe cele mai liberale in gesticulatie si asteptari.” – Radu Vancu