Un mic bob de roua – Maria Speranta Adriana Badilescu

Un mic bob de roua, Straveziu se cheama, A iesit la lumina Din bratele noptii. Se uita cu mirare In lumea cea mare Si nu intelege De ce se opreste Din cresterea lui?! Mama nu i-a spus Cum soarele, sus, n De el daca se atinge Intr-o clipa rea, El se va stinge. Dar i-a spus – Omul este trecator Ce calca sub picior Podoaba vietii, Dar el nu prea intelege, Soarele priveste Si-ntr-o clipa se pierde… n Maia puca intr-o clipa mica, n Sa vada cum mama la umbra n Plange si cerseste n Pentru fiul ei, n Un bob de zabava, n Dar totul este tacere!… n Bobul de roua, fii cu bagare de seama, n Intr-o zi cu soare poti fi trecator n Calcat de picioare straine. n Atunci, sa ai timp sa intelegi… n Botina cuminte pe unde sa paseasca, n De viata bobului de roua sa nu se atinga! n Si intelegerea tarzie, cand vremea se cerne, n In cer sa te ajute!